Select Page

  1. Spune-ne mai multe despre tine… cu ce te ocupi? Cine ești?

Eu sunt Cristina, mai exact partea de fotografie a proiectului Eventportrait.ro și Baptismportrait.ro. Sunt mamă, înainte de fotograf, iar de aici derivă practic și pasiunea pentru surprinderea emoțiilor pe cameră.

Sunt un om vesel, fericit și iubitor de viață. Îmi place să râd și să trăiesc momentele la intensitate maximă. Probabil de aceea în studioul foto eu pun mare accent pe a te simți și te purta ca acasă, pentru că eu consider că acele emoții sunt cele mai curate și sunt de fapt trăirile care ne definesc. Pe mine, cel mai adesea, mă veți vedea zâmbind, pentru că sunt un om cu vise și dorințe, cu aspirații pentru viitor, însă cel mai important este că un om împlinit în prezent.

  1. Cum te-ai apucat de fotografie? Cum de ai ales partea de portrete/evenimente? (poți să ne dai mai multe detalii de cum ai ales această parte)

Mi-am dorit foarte mult să am o activitate care să mă țină ocupată și, firește, care să mă ajute să lucrez mai degajat din punct de vedere al timpului. Am făcut cursuri de specialitate și nu a fost tocmai ușor, pentru că fetița mea era încă mică la vremea aceea. Mai apoi am decis să investesc într-un aparat foto profesional, pe care să îl folosesc în primă fază făcându-le poze alor mei sau apropiaților. Ascensiunea a fost rapidă, pentru că am realizat repede că asta vreau să fac.

De acolo drumul a avut o traiectorie sigură, am investit constant în formare profesională și aparatură de calitate, am adus pe piață servicii noi, iar acum putem prezenta oricui pachete complete foto-video, indiferent de eveniment.

  1. Cum reușești să balansezi viața de mamă cu job-ul de fotograf? Ce faci cu cei mici când ai multă treabă?

Nu este o muncă ușoară să îmbini munca cu familia, indiferent de domeniu. La noi e poate puțin mai complicat deoarece nu putem munci remote. La început, după nașterea celui de-al doilea copil, am considerat utilă o pauză, însă am revenit repede la pasiunea mea, pentru că e nevoie să îți urmezi pasiunea.

Munca mea de fotograf mă ajută, chiar dacă pare mai greu de crezut. Poate că am o zi grea, însă energia unui eveniment este fenomenală. Închipuiți-vă ce încărcătură emoțională este la un botez și ce explozie de bucurie este la o nuntă. Practic ”mă hrănesc” cu aceste emoții, ele mă fac să îmi doresc să merg mai departe, pentru că ele însele sunt despre viață.

Având eu însămi copii, a venit de la sine dorința de a le oferi clienților exact aceleași emoții pe care le trăiesc eu sau pe care le-am trăit. De aceea mă dedic muncii, sunt atentă la detalii și surprind adesea momentele de care îmi amintesc mai apoi și la editare și care mă fac să zâmbesc.

Când am evenimente, cei mici rămân cu bunicii. Ei ne ajută și ne-au sprijinit mereu. Consider că este util acest ajutor. Noi putem să ne reluăm activitatea, fiind și un exemplu pentru copiii noștri, iar ei construiesc în acest timp o relație trainică cu bunicii.

  1. Ce sfaturi ai fi vrut să primești atunci când te-ai apucat de această pasiune?

Mi-ar fi plăcut să îmi spună cineva că această activitate dă dependență (râde). Glumesc, însă dincolo de glumă, e un sâmbure de adevăr. La un moment dat  ajungi să adori bucuria, râsetele, lacrimile, slujbele, porumbeii si mărturiile, iar asta face ca un fotograf de evenimente să fie fotograf cu adevărat. Pasiunea este cel mai important lucru atunci când lucrezi în domeniul acesta. Fără pasiune surprinzi doar cadre, cu pasiune surprinzi emoții, trăiri.

  1. Ce aparatură ai recomanda pentru început? Ai nevoie de aparatură foarte scumpă?

Pentru început nu recomand aparatură foarte scumpă, decât în cazul în care știi cu adevărat cum să o manevrezi. Altfel riști să faci mai mult rău decât bine, deoarece poate deveni frustrant să nu poti calibra sau regla anumite setări. Aparatura pentru fotografie profesională e diferită de aparatura uzuală și atunci aș recomanda inițial un aparat ”de joacă” pentru a învăța noțiunile de bază: încadrare, contrast, focalizare, etc. Mai apoi, tot ceea ce vă trebuie este curajul.

  1. Cât de profitabil este să te susții doar din fotografie?

Meseria în sine nu e tocmai bănoasă și revin, când e pasiune…uneori faci de drag și uiți că prețurile sunt prea mici. Dacă privim rapid nivelul investițiilor comparativ cu prețurile pe care le practicăm, nu putem spune că ne îmbogățim din fotografie sau videografie. Chiar și așa însă, există voci care spun că prețurile generale (adică practicate de majoritatea fotografilor buni) sunt mari.

Îmi pare rău să văd că nu se înțelege cât efort și ce logistică îți trebuie ca să poți participa la un eveniment. Sunt ore întregi investite, e timp pe care în rupi din familie, e un efort. Și nu, eu nu cred în sintagma ”asta ți-ai ales să faci, îți asumi” ci consider că dacă toată lumea ar empatiza și ar înțelege eforturile ca fiind ale sale, lucrurile nu ar mai fi privite cu o așa mare detașare. În definitiv este vorba despre respectul pentru munca celuilalt.

  1. Spune-ne câteva pro și contra în ceea ce privește fotografia la evenimnete.

Hmmm… PRO clar – faptul că interacționezi direct cu oamenii, le surprinzi emoțiile și te bucuri de bucuria lor. Atunci când ei sunt direct implicați în eveniment, nu au cum sa surprindă toate momentele. Fotograful însă este neutru. El observă și captează ceea ce este important. Uneori ajungi să intuiești efectiv că urmează anumite lucruri. Și ești acolo, doar așteptându-le. Apoi, când clienții le văd în poze, le poți vedea bucuria pe față: ”nici nu știam că a fost așa!”, ”a fost numai un zâmbet!”, ”ce frumos ai surprins momentul, nu știam că se va vedea așa!” Contra? Nu cred că găsesc ceva contra. Poate doar regret că nu pot să mă multiplic, să surprind mai multe momente.

  1. Spune-le un gând de final celor care sunt pasionați de fotografie și care ar vrea să își înceapă o carieră în acest domeniu.

Eu spun că atunci când faci ceea ce îți place, important este să duci până la capăt acel lucru. Adică, să nu te lași influențat de cei din jur, de economia zilelor noastre, de faptul că nu ai un buget pentru un aparat spre exemplu, pentru că ți-a spus X-ulescu că imaginile tale nu sunt reușite sau nu știu… faptul că mama ta nu mai vrea să stea cu copilul (dacă ești o mămică ca și mine).

Este important să te dedici și întotdeauna soluțiile vor veni, întotdeauna va fi cineva acolo care îți va deschide drumul respectiv. Și în fotografie și în orice altă pasiune pe care o ai și vrei să mergi până la capăt cu ea. Le urez multe reușite tuturor!